Săgeata lui Amor

Departe sunt de tine

Și-mi pare doar un joc

Viața aceasta plină de surprize

Uneori lipsită de noroc;

În vatra inimii mele, arde intens un foc, 

Săgeata lui Amor s-a-nfipt cu putere

În sufletu-mi cuprins de dor 

De când m-am mutat

Pe Strada Nostalgiilor.  

În miezul sec al nopților 

Privesc pe geamul amintirilor, 

Te văd ca pe un actor

Dintr-un film alb-negru, nu color;

Te-aștept cu masa pusă, iubite călător,

Plăcintele cu mere sunt încă în cuptor,

Aș vrea să vii pân' la ivirea zorilor

Să-ți pui capul pe perna-mi moale

Dată cu parfum de roze îmbietor.

Vino măcar la ora de visare

Căci de o săptămână ninge fără încetare, 

Razele de soare s-au ascuns 

În colțuri de Univers de nepătruns.

Simt că n-a ajuns la final iubirea noastră, 

Cerneala din călimara-mi albastră 

Nu s-a uscat, 

Promisiunile făcute mai demult 

Nu le-am uitat,

Am câștigat timp în plus 

Când mi-ai răspuns la scrisori.

Câți fiori de fericire 

Ne-au întâmpinat la toate liniile de sosire!

De câte îmbrățișări ne-am bucurat 

Când cu iubirea la taclale-am stat

Pe țărmuri cu nisipuri de aur curat 

În mijlocul verii, la ceasul înserării!

Câte vacanțe minunate am avut,

Câtă dulceață era într-un simplu sărut! 

Câți fluturi, câte flori am pictat adeseori,

Câte păsări și zări senine

Am desenat pe zeci de foi veline!

De câte zboruri ieftine spre Infinit 

Am beneficiat la asfințit,

Câți pași mari spre Răsărit

Mână în mână am făcut! 

Lung e drumul ce-l avem de străbătut,

Ne despart continente, mări și oceane,

Batalioane de sentimente trec zilnic 

Pe sub Arcul de Triumf din inima mea

Ca să ajungă la frontiera unde-i inima ta.

Iubirea vrea să-și ocupe câte un loc

Pe fiecare teritoriu 

Unde armele nu ies din toc,

Ura și minciuna, 
Otrava, pelinul, mătrăguna, 

Norii negri și furtuna,

Răutățile nu au ce căuta 

În povestea mea și-a ta.

Autor - Crisastemis 

Din Volumul - Punți de legătură