Lacrimi calde, pe câmpuri, pe nisipuri,
Au căzut din sufletu-mi blând
Unde aveau cuiburi sute de fluturi,
M-am cățărat pe piscuri de munți
Ca să fiu aproape de Sfinți, de Dumnezeu,
M-am rugat ca eu să fiu aleasa ta,
Să-ți fiu, să-mi fii alăturea o veșnicie.
O mie unu de trandafiri au înflorit
În grădina inimii mele când ne-am întâlnit
La capăt de lume, la margine de Infinit
Unde nu există asfințit pentru iubire
Nici sfârșit pentru fericire.
În brațele-ți iubitoare m-am adăpostit
Ca la sânul mamei mele în clipele grele,
Cu târnul de nuiele ai măturat tristețea,
Mi-ai ținut pe loc tinerețea
Ca bătrânețea să ne găsească împreună;
În inima-ți mare și bună
M-ai primit de la-nceput cu drag,
M-ai așteptat mereu cu flori
În al casei prag,
Mi-ai dăruit iubire din zori până în seară
Din primăvară până-n iarnă și tot așa...
Au trecut ani mulți peste noi,
Nu ne-am spus vorbe urâte,
Nu ne-am împroșcat cu noroi,
N-am folosit metode sofisticate,
Nici trucuri... N-am aprins
Focul dragostei cu chibrituri;
Azi, urcăm de mână pe piscuri înalte,
Avem parte de multe bucurii,
Dumnezeu ne iubește,
Ne însoțește în călătorii,
Ne înfrumusețează viața zi de zi.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Punți de legătură
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu